Calendar Apicol

        Pregatirea pentru iernare
        In apicultura anul apicol incepe la sfarsitul verii. Dupa cum conduci pregatirea pentru iernare vor veni si rezultatele in anul urmator.
      Dupa ultima extractie se impune urgent efectuarea tratamentului antivarroa. Eu folosesc pentru acest lucru produsul varachet forte (2 picaturi pentru 10 rame dadant). Totodata le pun si gratia anti soareci. Daca nu o fac acum ma trezesc cu stupii plini de fluturi "cap de mort".
        La mijlocul lui septembrie incep pregatirea propriuzisa pentru iernare. Cantaresc toti stupii si aproximativ 25% din cei mai slabi vor fi desfiintati. Exceptie fac stupii la care descopar ca matca are mult puiet, dar rezervele de hrana sunt insuficiente. Acestia vor fi ajutati cu hrana. La ceilalti stupi slabi le iau toate ramele cu puiet si ramele cu miere compacta si le dau celorlalti stupi functie de lipsurile pe care le au. In general este bine sa dati maxim doua rame cu puiet (una cu puiet capacit si a doua cu oua sau larve) pentru a nu va trezii in situatia sa-l raceasca.
        Atunci cand primesc aceste ajutoare stupii puternici sunt verificati sumar daca sunt ok. Dupa aceasta verificare puteti sa le spuneti "la revedere" pana in primavara viitoare. Transversal deasupra ramelor le pun o sipca de 1cm grosime si apoi acopar suprafata stupului cu folie de plastic pentru solarii. Ca exemplu stupii mei au in jur de peste 25kg, din care tara este de 8kg.

Stup pregatit de iernare

        Daca rezervele de hrana sunt sub nivel eu le introduc sirop 3:2 (zahar:apa) cu 1g/l sare de lamaie. Multi sustin ca hrana de completare se administreaza in august. Parerea mea este ca in zona mea nu este nici o problema cu administrarea pana la mijlocul lui octombrie. Albina se uzeaza puternic in culesurile abundente cand prelucreaza cu mult mai multa hrana decat are nevoie.
        La stupii slabi continui operatiune de "decimare" a puietului pana la incetarea ouatului acestor matci. In octombrie incep operatiunea dificila de unificare a stupilor slabi. Se lichideaza matcile la stupii care se vor desfiinta si dupa 24 ore la stupul pe care-l vom tine pentru iernare se introduce matca in colivie avand iesirea acoperita cu mult serbet foarte vascos. Se vor scutura albinele din toti acesti stupi fiind stropite in acest timp cu un sirop foarte diluat si imbunatatit cu diverse arome. Atentie mare: operatiunea se face numai catre seara pentru a nu provoca furtisagul. Matca va iesi din colivie in fata unor albine cu gusa plina si va fi acceptata in noua colonie. Se impune verificare existentei ei dupa circa o saptamana, operatiune foarte dificila daca a incetat ouatul. Apicultorii experimentati pot sesiza lipsa ei numai deschizand stupul. Plansetul albinelor orfane este caracteristic.
        O alta metoda ar fi "plimbarea" stupilor slabi pe langa stupii puternici cu pierderea in timp a unei mari parti din populatia activa pe care o vor adopta ceilalti stupi. Astfel se ia un stup slab in jur de ora 10 de langa un stup puternic si se va pune langa un alt stup puternic. Albina lucratoare cand se va intoarce incarcata, va fi adoptata usor de familia puternica. Dupa alte 2-3 zile se repeta operatia si in circa 10 zile aproape am desfiintat stupul.
        Finalul pregatirii consta in doua tratamente antivarroua, la interval de o saptamana. Ultimul este de preferat sa fie facut cand nu mai exista puiet capacit. O alta conditie este ca temperatura sa fie destul de ridicata si sub nici o forma nu se va aplica cand albinele sunt in ghemul de iernare.

        Iernarea

        Eu sunt adeptul pregatirii iernarii si nu a interventiei pe timpul iernii. Sunt situatii totusi cand nu am avut timp sau bani pentru a pregatii cum trebuie iernarea si atunci s-a impus ajutarea cu turte. Atunci trebuie intervenit numai in zilele caldute si cat mai rapid pentru a nu perturba prea grav linistea iernarii. In general folosesc turte din zahar farin in amestec cu miere fluida si uneori cu adaos de putin lapte praf degresat. Compozitia de consistenta unui aluat de paine o pun intr-o punga de plastic foarte fin si o intind intr-un calapod de 15x20 cm cu o grosime de 1 cm (aproximativ 500g). Astfel realizata turta poate fi pusa in spatiul dintre rame si capac.

        Lucrarile din primavara

        La sfarsitul lui februarie ridic folia de la ultima rama si inlocuiesc acea rama cu un hranitor de 1,5l capacitate. In zilele caldute incep sa introduc sirop de concentratie 3:2 cu adaos de sare de lamaie 1g/l. Aparitia polenului si surplusul de sirop duc la o "explozie" a depunerii de puiet. Acum se pot observa toti stupii fara a inlatura folia. Stupii morti sunt inlaturati iar cei slabi cu probleme se vor verifica in primele zile calde ale primaverii. Practic acea folie te ajuta sa nu mai deranjezi la deschidere stupii puternici. In cazul in care constatat ca unii stupi sunt prea puternici la jumatatea lui aprilie folosesc sistemul schimbarii locurilor. Intr-o si zi calda dupa ora 14 schimb locul unui stup mai slabut cu locul unui stup foarte puternic. Stupul puternic va fi stopat in dezvoltarea lui, iar cel slab va primii un aport de populatie care-l va ajuta sa mareasca ponta matcii

        Pregatirea pentru culesul de rapita

        In ultimii ani (dupa 2005) datorita inceperii producerii combustibilului bio, rapita au avut o explozie importanta a suprafetelor cultivate. Si totusi in tara noastra mierea de rapita nu este prea cautata. Cristalizarea prea rapida, cateodata in rame si aspectul albicios dupa cristalizare fac ca acest produs sa fie greu vandabil. In anii buni productia de miere poate fi si de peste 25 kg/familie, dar aspectul cel mai important il reprezinta faptul ca familiile au o dezvoltare rapida, iar inceperea culesului la salcam le gaseste in plina forma. Acum trebuie sa incepem si pregatirile pentru obtinerea primelor matci. Daca nu avem pregatite primele matci imperecheate la jumatatea culesului de salcam riscam ca stupii sa intre in frigurile roitului. Mierea de rapita trebuie extrasa cat mai rapid, altfel riscam sa cristalizeze in rame si sa compromitem total culesul la salcam.

        Culesul la salcam

        Mierea de salcam cu toate ca nu are acelasi bogatie in compozitie ca o miere poliflora din cauza singularitatii nectarului de flori de salcam, a castigat pozitia prima in topul sorturilor de miere de la noi din tara. Calitatea principala a acestui sort de miere este faptul ca nu cristalizeaza. In ultima vreme (dupa 2005) in zona mea puritatea mierii de salcam a scazut din cauza culturilor de rapita intarziate. Se mai poate obtine puritate numai prin amplasarea stupinei in mijlocul masivului de salcam, dar sistemul silvic este tot mai rigid in colaborarea cu apicultorii si nu permite amplasarea stupilor in mijlocul masivelor de salcam. Productiile medii se pot plasa intre 10-20 kg/familie.

        Perioada roirilor

        Incepand de la culesul de salcam incepe perioada de roire. Daca pana acum mai exista posibilitatea echilibrarii familiilor, in acest moment practic nu ar mai trebuii sa existe familii slabe. Acum este obligatoriu sa avem prima "productie" de matci. Amanunte despre sistemele folosite de roire artificiala vor fi dezvoltate la capitolul "Material genetic". In timpul culesului de salcam pentru a marii productia de miere si a nu stimula intrarea familiilor in "frigurile roitului" se va asigura spatiu mai mare pentru depozitarea mierii. Dupa sfarsitul culesului de salcam, in zona mea, exista o perioada de aproximativ o luna pana la culesul de la floarea soarelui in care familiile sunt la nivelul de suparvietuire. Dezvoltarea cresterii puietului si lipsa surselor de nectar coroborate cu neimplicarea stuparului in formarea de roi artificiali, pot duce la roiri in serie care vor slabii familiile pana la inceperea culesului de la floarea soarelui.

        Culesul la floarea soarelui

        Culesul la floarea soarelui reprezenta pana in 2005 principalul cules din zona, cu o productie medie de 30-40 kg/familie. Principala probleme la acest cules o reprezinta instinctul albinelor de a se pregatii de iernare si a plasarii mierii cu preponderenta in cuib. Foarte des apare fenomenul blocarii cuiburilor si familiile vor slabii imediat dupa cules. Fenomenul este foarte greu de controlat, iar eu declar ca dupa atatia ani de experienta nu am reusit sa gasesc o formula convenabila pentru a nu-mi irosii foarte mult timp. La stupii pe care-i observ ca fiind blocati le iau ramele cu miere si le introduc faguri artificiali. Aceste rame cu miere le pun in corpuri numai cu astfel de rame si le tin pana incepe extractia. La extractie extrag numai ramele deschise la culare, iar pe cele inchise le introduc inapoi langa cuib, pentru a reprezenta rezerve de hrana pentru iarna.