Mierea
            Miere de rapita
            Mierea de salcam
            Mierea de tei
            Mierea de Floarea soarelui
        Polenul
        Pastura
        Propolisul
        Laptisorul de matca
        Apilarnilul
        Veninul de albine
        Mierea - reprezinta produsul de baza al albinelor. Ea este produsa din nectarul florilor prelucrat cu diverse enzime existente in gusa albinei. Compozitia mierii contine zaharuri, compusi ai azotlui, substante minerale, acizi organici, vitamine, pigmenti, substante aromatice, tiamina, riboflavina, piridoxina, acid nicotic, acid pantotenic, acid folic, biotina, mezo-inozitol, acid ascorbic, uleiuri eterice, etc. O miere de calitate nu trebuie sa aibe procentul de apa mai mare de 18 %.
        Cristalizarea mierii este un proces natural si este produsa de raportul dintre cele doua componente principale ale sale, respectiv fructoza si glucoza. In general raportul F/G este in jurul valorii de 1,15 (pentru o miere care cristalizeaza: miere de rapita, floarea soarelui, zmeura, tei). O miere de salcam cristalizeaza foarte rar si numai daca se amesteca cu alte sorturi, valoarea raportului F/G ajunge la 1,35.
        Cu toate ca mierea este recomandata de multi ca un paneceu universal, este bine sa fim rezervati si sa o apreciem numai ca pe un aliment natural. Utilizarea ei ca inlocuitor al zaharului in alimentatia noasta va aduce sigur un aport de substante naturale necesare unui organism sanatos. Dar sunt si exceptii care nu o recomanda: persoane alergice si persoane diabetice. O alta utilizare a mierii pe care o recomand este ca inlocuitor al unguentilor in cazul arsurilor si ranilor (in SUA exista chiar o clinica chirurgicala in carese foloseste mierea, ca unguent dupa operatii).
        [Inapoi]
        Miere de rapita - este primul sort de miere care apare in primavara. Mierea are culoare albicioasa, cristalizeaza fin si foarte repede, avand gust "intepator" de mustar. Cu toate ca rapita este in aceiasi familie cu varza (un aliment recunoscut cu proprietati anticancerigene), valoarea mierii de rapita nu este inca recunoscuta, majoritatea consumatorilor nefiind cunoscatori ai valorii produsului.
        Rapita - (Brassica napus oleifera si Brassica rapa oleifera) este o planta din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene si cu tulpina subtire, lunga si ramificata.
        Mierea de rapita - e recomandata în cazul afectiunilor cardiace, a cailor respiratorii si a prevenirii cancerelor. Ajuta la refacerea si mentinerea elasticitatii peretilor vasculari. Protejeaza ficatul si îmbunatateste functiile pancreatice si ale splinei.
        Numeroase studii medicale au aratat ca anumite alimente au eficienta in prevenirea aparitiei unor boli grave precum cancerul sau bolile cardiovasculare. In categoria acestor alimente se inscriu si legumele crucifere (varza, conopida, broccoli, guliile, napul, rapita, etc).
        Legumele crucifere ajuta la reducerea riscului unor boli grave datorita continutului bogat de vitamina A, C si betacaroten. Acestea sunt principalele elemente care va ajuta sa luptati impotriva cancerului si impotriva bolilor de inima.
        * Hepatita, bolile de ficat in general - o substanta continuta de catre legumele crucifere, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de legumele crucifere s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului, sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici.
        * Boala canceroasa - in ultimii douazeci de ani au fost efectuate studii care au aratat ca legumele crucifere au efecte antitumorale si anticancerigene. Principiile active din legumele crucifere induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor imbatranite), regleaza actiunea hormonilor steroidieni in organism (implicati in aparitia a numeroase forme de cancer), regleaza ritmul de diviziune celulara, induc o crestere a productiei enzimelor responsabile de inactivarea si de eliminarea celulelor maligne.
        Fitonutrientii care se gasesc in legumele crucifere intensifica activitatea sistemului imunitar pentru a proteja impotriva afectiunilor cancerigene. Oamenii de stiinta au descoperit ca sulforafanul, unul dintre cei mai puternici fitonutrienti glicosinolati, sunt enzime care ajuta la detoxifierea organismului, prin alternarea genelor, astfel ajutand la eliminarea substantelor cancerigene mult mai repede. Glucosinolatii din varza legumele crucifere ajuta la prevenirea dezvoltarii cancerului de colon in raspunsul aminelor heterociclice, compusi cancerigeni produsi cand carnea este pregatita la grill.
        Majoritatea fitonutrientilor lucreaza ca antioxidantii, ajutand la dezarmarea radicalilor liberi inainte ca acestia sa afecteza ADN-ul, membranele celulelor si moleculele care contin grasimi, precum colesterolul. Un nou studiu arata ca fitonutrientii din legumele crucifere lucreaza la nivele mult mai ridicate. Acesti compusi de fapt trimit semnale genelor noastre pentru a creste productia de enzime implicate in procesul de detoxifiere, procesul de curatare prin care organismului elimina reziduurile.
        [Inapoi]
        Mierea de salcam - reprezinta una dintre cele mai cautate dintre sorturile de miere (si de aceia cea mai scumpa). Valoarea ei este data mai ales de faptul ca ea nu cristalizeaza si mai putin de compozitia ei. Este o miere aproape transparenta, cu nuante galbui. Din cauza restrangerii masivelor de salcam, ea se obtine mai mult din lizierele raslete si foarte adesea inflorirea salcamuli se suprapune peste sfarsitul infloririi rapitei. Rezultatul fiind o miere poliflora care va cristaliza in toamna.
        [Inapoi]
        Mierea de tei - este poate cel mai aromat sort de miere. Mierea are culoare portocalie-rosiatica si cristalizeaza destul de repede. Obtinerea ei necesita deplasarea la masivele de tei, restranse la ora actuala in Dobrogea si Moldova.
        [Inapoi]
        Mierea de Floarea soarelui - reprezinta, cantitativ, productia cea mai importanta din zona Baraganului. Mierea are culoare galben-aurie si cristalizeaza grosier dupa circa 1 luna de la extractie. In ultimii ani din cauza utilizarii soiurilor autopolenizante au aparut fluctuatii mari de productie.
        [Inapoi]
        Polenul - este colectat de albinele culegatoare de la plantele polenifere, sau nectaro-polenifere. Albina strange pe tot corpul polenul din flori si in strange cu periile pintenilor tarsieni in graunciori de polen pe piciorusele posterioare. La intrarea in stup este recoltat de apicultor cu diferite variante de colectoare de polen. Acestea prezinta o grila prin care albinele trec si isi pierd acesti graunciori, care cad intr-un colector.
        Compozitia polenului este reprezentata de zaharuri, amidon, glucide, lipide, proteine, aminoacizi, substante minerale (potasiu, fosfor, calciu, sulf, sodiu, clor, magneziu si fier. Aceasta compozitie il recomanda ca un bun energizent (in general in amestec cu miere).
        Atentie totusi, polenul este foarte periculos pentru persoanele cu alergie la polen.
        [Inapoi]
        Pastura - se obtine din polen de catre albine, printr-un proces natural de maturare sub influenta unor microorganisme. Recoltarea pasturii este un proces anevoios. Proprietatile sale sunt insa net superioare polenului.
        [Inapoi]
        Propolisul - este o substanta de culoare brun-deschis, pana la brun-inchis, cu reflexii verzui, insolubil in apa, dar solubil in alcool. Propolisul este cules de albine de pe diverse plante (in general copaci), intr-un mod asemanator polenului si reprezinta in principiu o rasina, avand in compozitie si uleiuri eterice si ceara. Este utilizat de albine ca un "gled" pentru etanseizarea stupului, pentru astuparea crapaturilor (si protejarea incintei impotriva gaselnitei).
        Pentru recoltare se razuie de pe peretii stupului si de pe rame. Eu personal recomand utilizarea sa in starea naturala, fara prelucrare cu alcool si filtrare, chiar daca sub aceasta forma apar si alte reziduri (aripi, picioruse, aschii). Este utilizat in afectiuni respiratorii, afectiuni ale stomacului si ca un bun unguent pentru rani si arsuri.
        [Inapoi]
        Laptisorul de matca - este un produs de secretie al glandelor hipofaringiene ale albinelor doici, destinat hranirii matcii, larvelor in primele 3 zile si a larvelor de matca pe toata perioada larvara. Are o culoare alb-galbuie, cu consistenta cremoasa si gust acrisor. Contine vitamine, acizi, aminoacizi, substante antibiotice bactericide si hormoni.
        Recoltarea se face prin aspiratie cu o pipeta din botcile crescute de albine. Produsul este folosit ca un bun energizant si in diferite produse cosmetice.
        Apilarnilul - este un produs obtinut din larvele de trantori si de continutul nutritiv aflat in aceste celule. Are o culoare alb-galbuie, cu consistenta cremoasa si gust acrisor. Compozitia este asemanatoare laptisorului de matca: vitamine, acizi, aminoacizi, substante antibiotice bactericide si hormoni.
        Se obtine prin recoltarea fagurilor cu puiet de trantori in ziua a 10-a de la depunerea oualelor. Produsul este folosit ca un bun energizant si in diferite produse cosmetice.
        [Inapoi]
        Veninul de albine - este un produs de secretie al albinei lucratoare, fiind stocat in punga de venin. Veninul este utilizat de albina ca o arma de autoaparare. Veninul contine substante proteice, aminoacizi, lipide, acizi, substante minerale. Recoltarea se face cu instalatii speciale cu pelicula de plutex si sub influenta unui curent electric. Este utilizat in apiterapie, unguente antireumatice si producerea vaccinurilor antialergice.
        [Inapoi]