In primavara 2003, iesisem foarte rau cu stupii din iarna. Nu prea aveam sperante sa fac ceva cu ei in acel an si nici chef sa ma intorc intr-un birou, asa ca am acceptat provocarea fiului meu Vlad sa postam o oferta de lucru combinata cu dorinta unei specializari in apicultura. Dupa circa o luna am primit acea oferta din Suedia. Am fost destul de contrariat de locatie, deoarece nu auzisem prea multe de apicultura acelei zone, dar am acceptat-o mai ales ca nu aveam o alta.
          Oferta a fost pentru 3 luni (iulie-septembrie), asa ca pe 30 iunie eram pe aeroportul Arlanda. Prietenul PO ma astepta cu camioneta lui Isuzu si eu eram destul de nedumerit cand mi-a spus ca este foarte bine ca sunt asa inalt (1,9).
          A doua zi socul a fost destul de mare cand am pornit sa facem prima recoltare de caturi. Am oprit la prima stupina si am vazut niste “turnuri” cat mine de inalte. Atunci am inteles ce a vrut sa spuna la aeroport. Pana la plecarea mea, cand ajungeam intr-o stupina, mai in gluma, mai in serios, mi se arata cel mai inalt stup din fiecare stupina, iar eu stiam ca trebuie sa incep cu el.
          Dar sa las povestile si sa prezint cateva date si organizarea afacerii:
- Locatia afacerii 54 km vest de Stockholm;
- Aproximativ 35 stupine cu maxim 14 stupi;
- Stupine amplasate pe o raza de circa 70 km;
- Productia Suediei 3000 t;
- Productia PO 45 t 2003 (450 stupi), 60 t 2006 (500 stupi) (2% din productia tarii);
- Ceara calitate super 800 kg;
- Miere extrasa – poliflora (papadie, zmeur, coacaz, fragi, etc + rapita, lucerna, trifoi);
- Productie de aproximativ 600 matci Buckfast, cu selectie si o parte imperecheate artificial;
- Sezon de lucru mai-septembrie cu doua ajutoare pe trei luni (unul 06-08, altul 07-09);
- Vanzare pe internet cu negociere directa.
          Stupii:
- polistiren expandat;
- doua corpuri ¾ pentru cuib;
- gratie Hanemman;
- magazine ½, dar h=185;
- fund cu sita antivaroua;
- capac polisiren;
- circa ¼ din magazine fabricate din lemn;
- insarmare rame cu inox;
- a utilizat faguri din plastic, dar a renuntat;
- in cat 10 faguri artificiali, sau 8 rame cladite;
- asezati cate doi pe un europalet;
- hranitor tip cat, capacitate 30 l.
          Transport:
- camioneta Isuzu 4 locuri si platforma 1,5x2;
- remorca 2,5 t – 126 caturi;
- "picioare" de caturi, cate 6 buc pe un palet special (vezi copia realizata de mine).
          Depozitare:
- camera calda (40°C), circa 400 caturi.
          Extractie:
- linie automata de extractie produsa in Australia (descapacire automata cu cutite incalzite, linie de asteptare de 120 rame, centrifuga cu ax orizontal de 96 de rame);
- centrifuga pentru filtrarea mierii;
- 3 tancuri de inox (2200 kg / buc), cu incalzire la 48°C;
- pompa pentru miere de 2 toli.
          Depozit miere:
- 6 bidoane (70 kg) pe europalet;
- camera cu aer conditionat (18°);
- productie de miere cremizata.
          Depozit caturi:
- caturi depozitate pe europaleti (40 buc);
- capacitate depozit aproximativ 5000 caturi.
          Mod de lucru:
- incarcam remorca cu caturi;
- in stupina incercam caturile manual (ca greutate);
- recoltam doar caturile cu mierea maturata;
- le asezam pe un stativ la coltul stupului si se sufla albina jos;
- asezam carurile in remorca si plecam la alta stupina (au fost si cazuri cand s-a umplut la o singura stupina);
- acasa asezam un plan inclinat in spatele remorcii si in 15 minute descarcam cu caruciorul in camera calda;
- se puteau efectua maxim 4 transporturi pe zi;
- cand se strangea circa 4 t in camera calda se incepea extractia;
- se aduceau din camera calda cu caruciorul picioarele de caturi langa linia de extractie;
- se lua catul si se aseza pe extractorul de rame;
- se impingeau ramele in zona angrenajului de la descapacitor si astfel porneau automat pe linia de extractie;
- caturile goale mergeau pe o banda rulanta in spatele centrifugii;
- in fata centrifugii se realizau pachete de 24 rame pentru introducerea in centrifuga, totodata erau impinse ramele goale afara pe linia de asteptare;
- ramele goale se grupau cate 8, se preluau in caturi si din nou ajungeau pe paleti;
- mierea amestecata cu ceara de la descapacit era pompata in centrifuga de separare si apoi trecuta in tancurile de depozitare unde statatea 2 zile la 48 grd;
- era trecuta apoi prin filtru in tancul trei unde primea maiaua pentru cremizare si apoi era trecuta cu pompa in bidoane si stocata in depozit;
- ceara era topita intr-un cazan tip cantina (bineinteles inox) si turnata in cutii de cate 5 kg.
          Sper ca macar un singur roman sa reuseasca asa ceva. Atunci voi putea spune ca avem si noi profesionisti, pana atunci ma abtin. Oricum noi trebuie sa distrugem in primul rand mentalitati si sa nu mai incercam sa descoperim inca o data roata, ea exista. Unii sigur ma vor intreba de ce nu fac eu ceva. Raspunsul este foarte simplu: Nu am banii necesari. Am incercat asocieri, dar nu suntem pregatiti inca.